A Mesagne si usava, ed ancora lo si fa, festeggiare la Pasquetta il Martedì. Nella foto la Chiesetta della Madonna della Grazia sulla strada provinciale Mesagne-S. Pietro V..
A Mmisciagni nc’era usanza,
o pi ffeti o pi lla panza,
fištiggià lu Martitìa,
nveci ti lu Lunitìa,
toppu Pašca, Pašcaredda,
ti la Crazzia a Parmitèdda.
Sott’a ll’àrvuli, ggiuštati,
seggi e grandi taulàti.
Tanta rrobba si purtava
ca, sicuru, no rrištava.
Pašta chièna e pparmiggiani
cu tti lliècchi musi e mmani,
cutulètti e ppurpittuni,
pi lli crandi e lli vagnùni,
ogni ttipu ti fucazza
e brašciòli pipu e azza.
Ccè ssunàva menzatia
ggià lu štomucu rušcìa,
ma no ss’er’a ccuminzari
ci nc’un’atru er’arrivàri.
Aspittandu, šcrianzàti,
nui vinìumu tintàti
cu nna manu si calàva
la sazizza si ssaggiava.
Quandu l’ùrtumu vinìa,
mancu fossi puisìa
cu lla rima rispettata,
ccuminzàva la mangiàta.
Cchiù nišciunu nci parlava,
ca mpignatu, troppu, štava,
cuandu niènti cchiù trasìa
la mbivùta nci vulìa.
Cu llu vinu a sparacìna
si nn’assìa nn’arria fina,
c’atru largu si facia
atra rrobba , po’, nci scìa.
Favi frišchi, casu e nnuci
bbuccunòtti e ccosi tuci,
ovu mmienzu a lla puddica
e ccucchiàta ncuna fica.
Quandu nienti nci cacciàva
la papagna ti calàva,
ti facìvi to’ pitàti,
po’ rrivàunu atri nvitàti.
Štava cuddu ca sunava,
si cantava e ssi zzumpàva
e vvicìnu a ll’imbrunìri
ièri an forza ddicirìri.
A lla tesa, si mangiava
rimanènzi, e ssi sbarriàva
sin’a quandu sištimati,
a mmenza-peddi, ncilunàti
a lli casi si turnava
cu lla fešta già passata,
e lla vita ripigghiàva
ti ddò l’èrumu llassàta.
Mesagne Aprile 2019
Seguici su Facebook: https://www.facebook.com/mesagnesera/
Widget not in any sidebars
Widget not in any sidebars
Widget not in any sidebars