Šti ggiurni, ntra Misciagni ma all‘appeti.
Vau ggirandu, ddo mi ccappa, štrati štrati.
Pi nna visata o pi ccasu o nuštalgia.
O atri cosi, ca mi portunu a nna…Via..
O eti centru, o ci sapi ddo va’ rrivu.
Uardu tuttu e ncunna cosa mi la scrivu.
E ggirandu… ddo mi tuzza lu pinzieru?
Mma Misciagni…s‘è ccangiata? È tuttu veru?
Ccussi ticunu, abbitanti e ggiurnališti.
E ppulitici e pparecchi opiniuništi.
Noni tutti!! Mma lu populu cuntientu,
eti assai! Mò, ntra Å¡t’urtumu mumentu.
L’opinioni, lu sapimu…è nnu palloni.
Ca rimbalza, trittu o štuertu e all‘accasioni.
E ssi ggira, comu voli, a ccunvinienza.
Quasi mai è vveritati! Mma apparenza.
Vesciu casi, bbandunati a ccintinari.
Bbandunati, ca ormai sembrunu pagghiari.
Abbitati, pi ttant‘anni ti crištiani.
Ti famigli, ca ormai muerti o so’ lluntani.
Lassu štari, fuessi, carti e mmucaria.
Ca ti certu, no mmi ppicciunu allicria.
Mma lu sacciu, ca li uecchi e llu cervellu.
Ti nnu štrunzu, ponnu fari nnu ggiuiellu.
L’opinioni, l‘amu dittu…è senza scoli.
E ognunu si la faci comu voli.
Lu turismu, li pizzelli e tturcinieddi.
La cultura, favi e ccozzi munaceddi.
Li bballati, a Piazza Orsini e lli cantanti.
Tuttu…luštru…mma ppicciatu nanti, nanti.
Ti Misciagni, li študienti si nni vannu.
La campagna menza morta ed è nnu dannu.
Lu štipendiu, è ccertu sulu all‘impiegati.
E alla “FABBRACA” Å¡ta’ scrittu: PENSIONATI.
Lu litrattu, ca štai sotta, parla chiaru.
Cqua lu populu, si sbascia paru paru.
Sontu numuri, e nno ssontu cchiù opinioni.
Ca li leggi, ogni sscemu o ciucciarroni.
E MMENU MALI! Pi lli bbravi furaštieri.
L‘africani, l‘albanisi e atri štranieri.
